Acordul va permite Marii Britanii să activeze oricând în următorii şapte ani o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale de care beneficiază angajaţii veniţi din altă ţară UE, în cazul în care vor fi presiuni semnificative asupra serviciilor publice naţionale. Aceste condiţii au fost negociate în mod detaliat cu liderii ţărilor central şi est-europene.

Conform acordului, Marea Britanie nu va mai avea dreptul de a negocia alţi termeni în relaţia cu Uniunea Europeană. Termenii relaţiei de apartenenţă a Marii Britanii la Uniunea Europeană nu vor fi modificaţi nici măcar dacă cetăţenii britanici vor vota la referendum pentru ieşirea ţării din UE, excluzându-se practic posibilitatea organizării unui nou plebiscit. Premierul David Cameron probabil va organiza referendum pe tema menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană pe 23 iunie.

Clauza privind limitarea indemnizaţiilor sociale ale angajaţilor străini va putea fi activată oricând în următorii şapte ani, dar unui singur individ i se va putea aplica cel mult patru ani, în mod gradual.

Iohannis: Sunt foarte bucuros

Indexarea alocaţiilor care sunt deja în plată pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state UE stabiliţi în Marea Britanie se va putea aplica doar începând cu anul 2020, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la finalul Consiliului European, arătându-se ''foarte bucuros'' de rezultat.

Şeful statului a expus, la Bruxelles, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cele mai importante prevederi pentru România din acordul UE cu Maria Britanie.

''Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetăţenilor UE la o categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive, prestaţii specifice numai pentru Marea Britanie. Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetăţenilor Uniunii şi are un caracter excepţional. Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim 7 ani. Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa muncii din Marea Britanie nu vor fi afectaţi de acest mecanism. Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar şi aceştia îşi vor recupera accesul la aceste prestaţii gradual pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune şi suntem foarte bucuroşi că negocierile au dat acest rezultat'', a detaliat Iohannis.

El a arătat că al doilea mecanism convenit la summit va permite Marii Britanii să indexeze alocaţiile pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state membre UE. ''Şi în acest caz decizia are un caracter nediscriminatoriu şi ţine cont de diferenţele dintre statele membre. Marea Britanie va putea aplica indexarea pentru cererile de alocaţii care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important că pentru lucrătorii stabiliţi în Marea Britanie care primesc deja alocaţii pentru copiii rămaşi acasă indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020", a anunţat el. GANDUL.info