Comisia Europeană a trimis, recent, 15 avize către 7 state membre, cerîndu-le să respecte directivele UE privind energia electrică şi gazele naturale. Dacă nu primeşte răspuns în termen de 2 luni, CE se poate adresa Curţii de Justiţie a Uniunii. Directivele trebuiau transpuse în legislaţia naţională de către statele membre pînă la 3 martie 2011. Pînă în prezent, deşi a trecut un an de atunci, România, Bulgaria, Cipru, Spania, Luxemburg, Olanda şi Slovacia nu au informat Comisia în ceea ce priveşte adoptarea măsurilor de transpunere în practică a directivelor Bruxellesului. Care este situaţia în România?

Facturile la gaze şi energie pentru populaţie au luat-o deja razna. Nu demult, şeful misiunii CE la Bucureşti declara că perioada în care se va efectua liberalizarea treptată a preţurilor la energie pentru populaţie a fost prelungită cu 2 ani, urmînd să aibă loc în intervalul 2013-2017. Băieţii deştepţi” din domeniu au lucrat, însă, temeinic, au cîştigat contracte fantasmagorice, iar acum s-au pus la adăpost prin Elveţia sau pe la Monte Carlo. Pentru consumatorii industriali, tarifele reglementate ar trebui eliminate treptat, pînă la sfîrşitul anului 2013. Şi aici, lucrurile au mers ca la carte. Cine a trebuit să primească energie ieftină, a primit şi, evident, s-a îmbogăţit. Proştii au fost obligaţi să-şi închidă porţile. S-a trezit şi Jeffrey Franks să declare că procesul de ajustare a tarifelor la electricitate pentru consumatorii industriali va începe în lunile următoare, iar pentru populaţie din 2013, urmînd a se încheia în 2017. Liberalizarea preţurilor la gaze ar trebui să înceapă gradual din 2013. Cu siguranţă, preţurile nu vor fi favorabile populaţiei sau micilor întreprinzători. Dacă s-ar întîmpla aşa, atunci ar pune, cît de cît, pe picioare mica industrie şi pe micii producători, cei care au constituit motorul propulsării pe orbita economică a lumii a marilor state industrializate de astăzi. La noi, însă, s-a întîmplat ca la nimeni. Avem între 7 şi 7,2 milioane consumatori casnici, reprezentînd 83-86% din total, iar aceştia vor plăti preţuri mai mari la energie şi gaze, o dată cu mult trîmbiţata liberalizare a tarifelor, în timp ce doar 14-17% ar urma să primească sprijin de la stat. Şi asta în condiţiile în care tariful social va fi eliminat treptat. Pur şi simplu, este jupuită pielea de pe oameni. În România sînt 8,36 milioane de consumatori casnici de electricitate şi gaze naturale. Potrivit statisticilor Guvernului, numărul consumatorilor vulnerabili ar fi între 1,15 şi 1,4 milioane, ceea ce înseamnă că între 6,9 şi 7,2 milioane de consumatori ar urma să suporte majorările de preţuri. Ne întrebăm cît de săraci pot fi aceia denumiţi eufemistic vulnerabili”, din moment ce întreaga populaţie o duce atît de rău? Vulnerabili sîntem cu toţii, cei vreo 21 de milioane de oameni, cîţi am mai supravieţuit în această ţară. Cei care au noroc de un loc de muncă primesc un salariu minim pe economie de 700 de lei pe lună. Mai mult de jumătate înseamnă plata întreţinerii în lunile de iarnă. Restul de bani nu le ajunge nici să moară. Şi cei de la guvernare ne ţin cu poveşti de adormit copiii. După ce ne anunţă că sprijinul financiar ar trebui să fie introdus concomitent cu eliminarea graduală a tarifului social în trei etape, pe trei tranşe de venituri, şi va consta în reducerea lunară, de către furnizorul de energie, a facturii cu o sumă fixă, stabilită prin Hotărîre de Guvern, ne spun şi adevărul. La asemenea facilităţi vor fi propuse persoanele de peste 65 de ani care locuiesc singure sau cu alte persoane de aceeaşi vîrstă, cele cu dizabilităţi fizice sau mentale sau care suferă de boli grave, precum şi persoanele a căror deconectare de la reţelele de gaze sau electricitate le-ar pune în pericol viaţa sau sănătatea. Bine că s-au trezit acum, după ce amărîţii ăia de prin Buzău şi Vrancea au murit îngheţaţi în case, fără strop de lumină şi de căldură... DUMITRU AVRAM

Recomanda-ne cunoscutilor tai. Si lasa-ne un comentariu.

Tweet