De 20 de ani încoace, Poporul Român vede cum i se înstrăinează propria ţară. Şi, din păcate, cam atît, doar vede. La nivel de atitudine, nu se întîmplă nimic, căci fie s-a lăsat intimidat de isteria europeniştilor, fie a fost înşelat de trădătorii de ţară, atît de dornici să apuce ciolanul Puterii şi de încăpăţînaţi să se ţină cu dinţii de el încît s-au aliat la guvernare cu cel mai mare duşman al naţiunii, organizaţia antiromânească UDMR.

An de an, mandat după mandat, aceasta şi-a sporit în mod artificial forţa politică, şantajînd şi ameninţînd partidul sau alianţa care, la un moment dat, a obţinut cel mai bun scor parlamentar, dar nu şi majoritatea necesară ca să guverneze, pentru a atinge apogeul obrăzniciei în guvernele Boc şi Ungureanu, prin impunerea unor condiţii inacceptabile pentru un stat de drept. Altă explicaţie nu poate să existe, din moment ce românii votează de fiecare dată tot cu cei care i-au trădat şi continuă să-i trădeze.

Începînd cu 6 decembrie 1996, cînd pentru a înlătura de la Putere PDSR-ul (precursorul PSD-ului de astăzi), CDR-ul dominat de PNŢ-CD a semnat un acord de solidaritate guvernamentală cu UDMR, în fapt, o agentură mascată a unei ţări străine, această organizaţie s-a menţinut pe poziţie, constituind permanent un factor destabilizator care i-a dezbinat pe români. Puterea UDMR-ului a crescut în mod nejustificat prin prisma evoluţiilor interne o dată cu preluarea guvernării de către PDSR, în 2000. Sub presiune externă, dar şi cu gîndul la obţinerea unei porţii cît mai substanţiale din ciolanul Puterii, în loc să se alieze la guvernare cu PRM, cotat cu peste 20%, PDSR s-a îndreptat către UDMR, o grupare etnică cu numai 6%, pe care dorea să o poată manevra, astfel încît, în schimbul unor concesii, aceasta să închidă ochii cînd PDSR-ul şi clientela sa aveau să-şi vîre mîinile pînă la cot în avuţia naţională. Sigur că o alianţă cu PRM-ul la guvernare nu i-ar fi permis domnului Năstase să practice un jaf de asemenea proporţii în economia românească, privatizînd fraudulos societăţi strategice şi, chiar mai mult, resurse strategice. Şi uite aşa, dezastrul a tot continuat.

Tradiţia menţinerii UDMR-ului la Putere a fost dusă mai departe de guvernările care au urmat PNL şi PDL care, mergînd pe aceeaşi formulă de jefuire a ţării, s-au bazat pe sprijinul UDMR-ului. Nimic nu este mai înjositor pentru un român decît să se alieze cu un duşman de moarte, şi mă refer la moarte naţională, aşa cum este UDMR-ul. Este suficientă o privire retrospectivă, adică într-o istorie nu prea îndepărtată, ca să ne îngrozim de acţiunile extrem de duşmănoase la adresa Poporului Român pe care aceşti conaţionali” le-au întreprins cu nu foarte mult timp în urmă.

Citesc în aceste zile o carte scrisă de un american, Larry L. Watts, intitulată Fereşte-mă, Doamne, de prieteni!”. Autorul se bazează în descrierea şi analiza evenimentelor pe foarte multe documente din arhive străine ruseşti, maghiare, germane, austriece dar şi româneşti, care redau la modul fidel acţiunile ostile la adresa României orchestrate de guvernele maghiare, începînd chiar de dinainte de Marea Unire de la 1918. Cu toate că am citit mai multe cărţi de istorie în care erau descrise acţiunile Ungariei împotriva României, trebuie să mărturisesc că cele arătate în cartea mai sus-amintită m-au îngrozit pur şi simplu. Politicile Budapestei de susţinere mascată a acţiunilor ostile românilor desfăşurate în Transilvania între 1940 şi 1944 au avut la bază un mod de gîndire pe cît de complex, pe atît de ticălos. A fost o îmbinare perfidă între revizionism, extrema dreaptă şi ideologiile de stînga, operaţiunile clandestine şi legăturile sovieto-maghiare din Nordul Transilvaniei în perioada ocupaţiei maghiare.

Iată, bunăoară, ce conţinea planul adoptat de Guvernul maghiar în decembrie 1941: Este limpede că guvernul răspunzător nu poate angaja toate mijloacele necesare pentru a-şi atinge scopul, din motive politice.(...) Activitatea împotriva românilor din Nordul Transilvaniei poate fi efectuată numai de patrioţi maghiari fără funcţii oficiale, cu sprijinul secret al guvernului maghiar.(...) Celor angajaţi în acţiunile împotriva României trebuie să li se asigure deplina imunitate.” Ca urmare, sub banala denumire de Societatea transilvăneană pentru evidenţa populaţiei”, sau Biroul de Evidenţă, baronul Ede Atzel, om de încredere al lui Horthy şi, la un moment dat, şef al Serviciului de Informaţii Militare al Statului Major, a coordonat în realitate o operaţiune de informaţii al cărei scop strategic era colonizarea românilor” prin expulzare (cu prioritate a intelectualilor, specialiştilor şi capilor de familie, care ar fi putut oferi coerenţă oricărei forme de rezistenţă”), asimilare forţată şi asasinat, adică purificarea etnică a Transilvaniei, metode simetrice celor utilizate de autorităţile sovietice în Basarabia şi Bucovina de Nord. Pentru înţelegerea corectă a lucrurilor trebuie arătat că baronul Ede Atzel conducea, de asemenea, Asociaţia Naţională a Trăgătorilor de Elită, oficial o organizaţie a cluburilor de vînătoare”, în fapt o organizaţie paramilitară clandestină, în care se predau tehnici militare şi tactici teroriste ale luptei de partizani. El însuşi membru al Crucii Săgeata Fascistă, Ede Atzel a menţinut ceea ce denumea o colaborare perfectă” cu Rongyos Garda (Garda Zdrenţăroşilor, reînviată în Ungaria zilelor noastre, chiar în septembrie 2011), împreună cu al cărei conducător, Ivan Hejjas, înainta prim-ministrului ungar Laszlo Bardossy, la sfîrşitul lui noiembrie 1941, o propunere de acţiune sistematică împotriva trădătorilor români”, o operaţiune mascată”, neatribuită autorităţilor de la Budapesta: Înţelegem că guvernul responsabil nu se poate implica dincolo de un anumit nivel şi nu poate întreprinde măsurile care ar conduce la atingerea scopului, deoarece, din motive politice, aceasta ar fi imposibil...

De aceea, activitatea împotriva românilor din Nordul Transilvaniei poate fi dirijată şi executată numai de persoane private, de cîţiva patrioţi maghiari şi de o societate restrînsă, grupată în jurul acestora. Totuşi, o astfel, de activitate solicită inevitabil sprijinul secret al guvernului maghiar, altfel autorităţile locale s-ar lovi de un obstacol insurmontabil. De aceea, este necesar ca patrioţii maghiari care desfăşoară astfel de activităţi să acţioneze numai cu aprobarea tacită şi cu sprijinul secret al forurilor superioare.” Subliniind că dimensiunea operaţiunii solicita confidenţialitate şi aprobarea tacită şi sprijinul secret al guvernului maghiar responsabil”, propunerea includea operaţiuni care să permită măsuri deschise mai dure, prin înscenarea unor atrocităţi atribuite românilor, astfel încît guvernul maghiar să poată apoi atrage atenţia nemţilor şi altor cercuri străine”.

Astfel, pentru a justifica represaliile oficiale împotriva românilor, membrii Rongyos Garda vorbitori de română, îmbrăcaţi în costume naţionale româneşti şi dîndu-se drept români, vor lansa atacuri teroriste împotriva unor grupuri de nemţi transilvăneni şi maghiari”. De altfel, imediat după Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, cei doi au susţinut necesitatea absolută a unui organism patriotic maghiar împotriva românilor, dirijat de la centru, care va putea acţiona împotriva acestora din proprie iniţiativă”. În acest scop, Biroul de Evidenţă al lui Atzel a stabilit planul de sancţiuni economice împotriva românilor”, care prevedea, special pentru români, o structură ruinătoare a impozitelor, revocarea autorizaţiilor industriale şi de monopol şi concedieri masive, pentru înlăturarea acestora pas cu pas, din toate posturile economice, şi înlocuirea lor cu unguri”. Cei doi au revenit în mod repetat asupra necesităţii eradicării intelectualilor români din Nordul Transilvaniei - preoţi, profesori, avocaţi, doctori”, ca fiind instrumentele şi depozitarii propagandei româneşti secrete”, a căror existenţă împiedică statul maghiar să asimileze massele româneşti din Transilvania”. Aceşti intelectuali trebuiau să fie smulşi” din comunitate şi alungaţi din Nordul Transilvaniei, scop care nu putea fi atins decît prin măsuri radicale”.

Lucrurile nu s-au schimbat cu nimic după al II-lea război mondial. Tot un guvern maghiar, în 1946, mergînd pe linia predecesorului declara: Idealul comun nu poate fi realizat decît printr-o propagandă bine direcţionată. (...) Elementele noastre de încredere trebuie să se infiltreze în PCR, pe orice cale posibilă, unde vor trebui să acţioneze intens şi în manieră disciplinată pentru a cîştiga încredere şi a obţine funcţii importante, mai ales în administraţia de stat.”

Afirm fără dubiu şi cu deplină responsabilitate că astfel de planuri şi acţiunile pentru ducerea lor la îndeplinire sînt în derulare şi astăzi şi se înfăptuiesc prin mijlocirea acestei organizaţii etnice de factură fascistă, care este UDMR-ul. Guvernul din ţara vecină, dar neprietenă, susţine pe faţă acţiunile antiromâneşti ale căpeteniilor maghiare din România, iar declaraţiile curente ale liderilor UDMR nu fac decît să argumenteze acest fapt. Iată că, după ce s-au infiltrat în PCR, unde au obţinut funcţii şi privilegii înainte de 1989, continuă aceeaşi politică şi astăzi, reuşind prin mijlocirea cozilor de topor“ româneşti să intre şi să se menţină la guvernare de aproape 20 de ani, de unde biciuiesc Poporul Român fără a fi stingheriţi în nici un fel de cei care au ajuns prin fraudă la Putere, înşelînd mereu şi mereu încrederea acestei naţiuni. Sub comanda Budapestei, un număr însemnat de organizaţii maghiare cu caracter revizionist şi iredentist desfăşoară activităţi, unele în întregul Bazin Carpatic, în vederea refacerii a ceea ce ei numesc Ungaria Mare şi care se declară împotriva Uniunii Europene. Printre aceste organizaţii se numără: Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate” (HVIM, activă la nivelul întregului Bazin Carpatic); Tinerii Maghiari din Ardeal” (EMI); Tinerii Maghiari Uniţi” (TMU); Legiunea Secuiască”; Societatea Trianon”; Descălecarea 2000”; Mişcarea de dreapta pentru Ungaria a Tineretului”; Comitetul de Iniţiativă Bolyai”; Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania” (CNMT); Uniunea Civică Maghiară”.

Aceste organizaţii încearcă popularizarea ideilor promovate şi prin zecile de site-uri create special pe Internet. Activităţile cu caracter revizionist care vizează negarea caracterului naţional-unitar al Statului Român, pregătirea condiţiilor pentru diminuarea suveranităţii acestuia în zonele locuite compact de comunităţi etnice minoritare, subminarea activităţii şi autorităţii unor instituţii legale ale statului în aceste zone, discreditarea ţării noastre în relaţiile cu instituţiile euroatlantice, discriminarea pe criterii etnice şi susţinerea unor iniţiative separatiste, care aduc atingere integrităţii teritoriale a României, s-au intensificat în ultima perioadă în Transilvania. HVIM, spre exemplu, condusă de Toroczkai Laszlo, originar din Voivodina, a fost fondată în 2001 după modelul organizării administrativ-teritoriale a fostului regat ungar. HVIM are drept scop refacerea Ungariei Mari, declarîndu-se împotriva Uniunii Europene, deoarece procesul de integrare a Ungariei în această structură ar duce la pierderea identităţii naţiunii maghiare. Mişcarea a fost implicată ca organizator sau participant la diverse proteste care au avut loc în capitala Ungariei, solicitînd revizuirea Tratatului de la Trianon. În fiecare an, în ziua de 4 iunie, dată la care a fost semnat, în 1920, acest tratat, sute de membri ai HVIM şi alte cîteva mii de simpatizanţi ai mişcării mărşăluiesc pe străzile Budapestei, scandînd Moarte Diktatului de la Trianon”. Participanţii poartă în mînă cîte o lumînare, iar în faţa ambasadelor Franţei, României, Slovaciei etc. depun petiţii în care reclamă încălcarea drepturilor maghiarimii, cerînd recunoaşterea dreptului la autoguvernare a naţiunii spintecate de hotare”. HVIM este cunoscută ca fiind şi una dintre cele mai active organizaţii cu caracter antisemit din Europa Centrală.

Una dintre acţiunile deschise împotriva evreilor a fost organizată de HVIM în 2004 la Szolnok, unde peste 400 de militanţi au cerut anularea hotărîrii prin care acest oraş s-a înfrăţit cu o localitate din Israel. Mişcarea Tinerilor din Cele 64 de Comitate” organizează în fiecare an, în luna august, în staţiunea Kismaros din Ungaria, tabăra Magyar Sziget” (Insula Maghiară), unde sute de nostalgici ai Ungariei Mari încearcă să găsească soluţii pentru combaterea efectelor Trianonului asupra naţiunii maghiare. Manifestarea se desfăşoară sub lozincile Vesszen Trianon!” (Să piară Trianonul!), Igazsagot magyarorszagnak”! (Dreptate pentru Ungaria!), Nem, nem soha!” (Nu, nu niciodată!), Magyar vagyok, NEM Turisto!” (Sînt maghiar, nu turist!). Alături de HVIM, acţionează şi Organizaţia Tinerii Maghiari din Ardeal, acestea fiind cele mai active organizaţii ultranaţionaliste care activează în Transilvania. Atît HVIM, cît şi EMI militează pentru anularea Tratatului de la Trianon, revenirea Transilvaniei la Ungaria Mare, autonomie teritorială pentru zona secuilor şi divizarea pe criterii etnice a Universităţii Babeş-Bolyai”. Ambele organizaţii colaborează cu Garda Maghiară”, organizaţie paramilitară scoasă în afara legii chiar de Curtea de Apel din Budapesta. Membrii Gărzii” sînt invitaţi speciali în fiecare an în tabăra Magyar Szyget”, organizată de HVIM.

Din păcate, tinerii români nu au aceeaşi dorinţă de a-şi apăra fiinţa naţională, mulţi dintre ei înregimentîndu-se tocmai în partidele care au adus şi ţinut la guvernare UDMR-ul, acceptînd tacit politica dusă de această formaţiune pentru sfîrtecarea ţării. (psd-pnl-pd-l-udmr-pc). Din păcate, tinerii români nu prea cunosc istoria, căci altfel ar da mai multă atenţie, poate, acelei atît de celebre afirmaţii a filosofului spaniol George Santayana, potrivit căruia cei care nu cunosc istoria sînt condamnaţi să o repete. Ei ar putea să constate că vechile linii strategice ale guvernelor maghiare pe care le-am prezentat mai sus sînt parte integrantă din politica UDMR-ului în judeţele Covasna, Harghita şi parţial în Mureş şi au condus la epurarea masivă a elementului românesc din zonă. O comparaţie între cele două epoci arată similitudini perfecte: înlăturarea românilor, în primul rînd din funcţiile de conducere, din toate societăţile comerciale şi înlocuirea lor cu etnici maghiari, alungarea intelectualilor români, fie că este vorba de profesori, preoţi, doctori sau avocaţi, introducerea însemnelor maghiare pe frontispiciul principalelor instituţii ale Statului Român, impunerea folosirii limbii maghiare ca a doua limbă oficială, batjocorirea populaţiei de etnie română prin diferite metode de descurajare etc.. Nepăsarea autorităţilor române de la Bucureşti a facilitat aceste politici antinaţionale care au adus România în situaţia de astăzi, cînd minoritarii maghiari au ajuns să facă legea în ţară.

(Un documentar incendiar despre:)

România ţine în braţe o bombă cu ceas: Ținutul Secuiesc

(Vezi aici filmul documentar, despre atrocitatile comise de autoritatile maghiare in Transilvania de Nord:)

A fost odată în Transilvania

De aceea găsesc că este foarte greu de înţeles şi imposibil de acceptat o astfel de alianţă a unor români cu un duşman declarat al naţiunii noastre şi pe care, în consecinţă, nu o pot califica decît drept trădare. Ori trădarea trebuie pedepsită, iar primul pas care trebuie făcut este să-i dăm jos din poziţiile pe care le ocupă şi de la înălţimea cărora au făcut atîta rău. Este momentul cel mai propice şi absolut necesar să fim iarăşi uniţi pentru cauza românească, fiindcă unde-i unul, nu-i putere la nevoi şi la durere,/ unde-s doi puterea creşte şi duşmanul nu sporeşte”. Jos guvernul româno-maghiar de la Bucureşti, în frunte cu Traian Băsescu!

Colonel (r) DAN ZAMFIRESCU

Recomanda-ne cunoscutilor tai. Si lasa-ne un comentariu.

Tweet